Castelul Wass
Familia Wass a devenit proprietara domeniului Ţaga, ca urmare a casatoriei dintre Vid Wass (1414-1454) si Marta Fejes, avand 10 ramuri de descendenti. Ei au ridicat 2 castele la Ţaga (dintre care s-a păstrat doar castelul mic) si unul la Sucutard.Sucutard[2]. Gheorghe Wass, fiul lui Ioan Wass junior, a fost primul membru al familiei care a consolidat averea imobiliara a familiei Wass, el fiind inmormantat in 1594 pe domeniul castelului mic. Castelul Mare de la Ţaga a fost ridicat de cztre Gheorghe Wass (1658-1705), fiul lui Laszlo si Anna Teleki. Acest castel a fost distrus complet după cel de-al doilea razboi mondial. In anul 1769 Wass Adam a construit acest castel, care se pastreaza si astazi. Castelul apartine stilului baroc transilvanian si a fost initial compus din:

-castelul propriu-zis (construcţie cu parter si subsol, acoperis mansardat si portic la intrare);
-doua pavilioane frontale, cu plan patrat (distruse);
-rămasitele unui zid in forma de potcoava, ornamentat cu coloane;
-pavilion-biblioteca, in stil baroc, cu colonada (distrus).

In decursul anilor s-au facut adaugiri la fatada posterioara. Pe tavanul fostei cantine a Intreprinderii Agricole de Stat s-a aflat o pictura (actualmente acoperita cu tencuiala). Samuel Wass (1754-1812) a consolidat castelul mic de la Ţaga, amplasand si doua fantani arteziene in curtea acestuia. Castelul a devenit apoi proprietatea lui Adam Wass (1821-1893) care a dispus de doua ori repararea sa (in 1848, respectiv 1875). Adam a contribuit esential si la reamenajarea drumurilor din zona, promovand un proiect de placare a drumurilor cu lemn [3]. Dupa moartea lui Gheorghe Wass (1878-1925) si Oliver Wass (1855-1932) castelul devine proprietatea lui Albert Wass  (1908-1998), fiu al lui Endre Wass (1886–1975) si nepotul lui Béla Wass (n. 1853) [4]. In 1946 Albert a fost condamnat la moarte de tribunalul Poporului Cluj, impreuna cu tatal sau pentru uciderea mai multor civili in septembrie 1940, castelul intrand in proprietatea statului. Ulterior castelul a indeplinit (printre altele) functia de sediu al I.A.S. si locuinta.
Castelul avea forma dreptunghiulara cu două turnuri scunde patratice si patru pavilioane. Era încadrat intr-un parculet, in fata fiind plasate doua fantani arteziene. A suprevietuit cladirea principala, ridicata in stil baroc transilvanean, cu subsol, parter si sarpanta. In apropierea cladirii se afla criptele funerare ale familiei, mentionate in arhiva familiei din 1776.

Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ de lemn din NĂSAL, judeţul Cluj, cu hramul ( 1804- 1808), cu picturi interioare originale.

Biserica romanească "Sfântul Dumitru" de lemn cu hramul (1701) din satul Sântejude

Biserica din Sântioana

Biserica reformata din Năsal

Descoperirile arheologice efectuate au scos la iveala  la Ţaga obiecte daco-romane datand  din sec.VI. Situl de la Hrube, primul descoperit prin sapaturi (1965-1967) si descris de prof. univ. D. Protase, reprezinta doua asezari, una din secolele IV-VI si alta din secolele VII-VIII, fiecare cu inventare arheologice specifice; Aşezarea rurala (vicus) situata, aproximativ, in fata bisericii (azi ortodoxe) din Ţaga (sat), cu numeroase resturi arheologice intre care monede romane din sec. II-III e.n. O alta descoperire importanta tot aici, se identifica cu un important tezaur monetar roman (1013 piese) descoperit în anul 1962 de localnicul Nicolae Cocis in curtea sa  .

Muzeul de istorie (arheologie) – Ţaga

Situl de la Viglab, din apropierea lacului Ţaga Mare, constituie în prezent un amplu santier de cercetari arheologice cu locuinte suprapuse din mai multe epoci istorice. O parte din artefactele siturilor arheologice menţionate pot fi văzute de dori­tori, la Muzeul arheologic din incinta primariei Ţaga. Nenumaratele descoperiri arheologice care atesta vechea aşezare neolitica a satului Ţaga au dus la amenajarea unei baze arheologice  fiind zona  protejata a exploatarilor arheologice de comun acord cu Muzeul de Istorie si Arheologie Cluj.

Ţaga  (casa traditionala)

        Pe teritoriul comunei Ţaga sunt situate suprafete intinse de lacuri pe suprafeţe de peste 250 ha, cu folosinta piscicola si de agrement, care puse in valoare pot constui o sursa importanta de venituri pentru comuna si zone eficiente de agrement.